05 august 2010

FMI şi măreţele realizări ale guvernului Boc...



Crin Antonescu, preşedinte PNL
Am avut azi o întâlnire, care, aşa cum v-aţi dat seama şi după durata ei, n-a fost deloc o întâlnire protocolară. A fost o întâlnire plină de conţinut, pe care noi am considerat că este normal să o avem cu această instituţie care joacă un rol atât de important în politica statului român şi în ceea ce priveşte situaţia economică şi socială a României. Am considerat necesar să avem această întâlnire pentru că în calitate de partid politic reprezentăm  o parte din cetăţenii României şi cetăţenii României sunt aceia care vor plăti aceste împrumuturi pe care din 2009 încoace FMI le acordă statului român. Nu guvernul Boc, cu siguranţă, va fi acela care va plăti aceste datorii.
 
Am vrut să facem foarte bine înţeles reprezentanţilor FMI că în momentul în care cerem socoteală în legătură cu afirmaţiile optimiste, mulţumite, elogioase la adresa guvernului Boc, nu o facem din raţiuni electorale. Cum le-am şi spus, din punct de vedere electoral guvernul Boc şi conducatorul acestui guvern, dl Traian Băsescu, pot fi lăudaţi întruna nu doar de FMI, ci şi, aşa cum le-am şi spus, de Sfâtul părinte, Papa de la Roma.  Românii ştiu, oricât de mult ar fi lăudat acest guvern dinafară, care este adevărata sa prestaţie şi care sunt efectele acestei prestaţii.

Trebuie să spun, foarte pe scurt, că nu suntem satisfăcuţi de răspunsurile pe care reprezentanţii FMI ni le-au dat. Dincolo de amabilitatea de a purta o discuţie îndelungată peste timpul prevăzut iniţial cu noi, nu am primit răspuns la câteva întrebări esenţiale:

 - având o scădere economică de peste 10% în doi ani, o diminuare cu peste o treime a veniturilor unei categorii largi de cetăţeni, s-a putut numi un succes, cum ar fi fost un insucces?
  - de ce în 2009 nu a existat nici un fel de preocupare sau de exigenţă a FMI pentru modul în care guvernul de atunci PDL-PSD acţionează?
- dacă nu cumva FMI, pe bani pe care românii îi vor plăti, a fost agent electoral  în 2009?
- dacă nu cumva, declaraţiile din 2010, cum că ţintele au fost atinse, că lucrurile merg bine, că prognoza pe care pot să o facă pentru economia României pentru viitoarele trimestre este una optimistă, nu se mai susţin?

Nu am primit răspunsuri satisfăcătoare la aceste întrebări şi închei spunând că atitudinea noastră faţă de FMI va fi una care se va legitima mereu şi va avea în vedere mereu interesele contribuabilului şi cetăţeanului român, adică ale acelui care va plăti acestui bănci împrumutul şi dobânzile aferente.

Varujan Vosganian, vicepreşedinte PNL
Prima noastră declaraţie a fost aceea, că din păcate, revizuirile succesive ale acordului au avut, în permanenţă, la bază, mistificări. Acest acord, cu îngăduinţa FMI, a prilejuit de fiecare dată guvernului să prezinte cifre false despre realitatea şi perspectivele economiei româneşti.
Am explicat clar FMI că ne despărţim categoric de această atitudine triumfalistă. Am citat din declaraţiile reprezentanţilor FMI, acele aprecieri laudative la adresa actualului guvern şi am pus câteva întrebări.

Cea dintâi este legată de costurile acestor măsuri . Am intrebat FMI daca i se pare normal ca românii să plătească costuri atât de mari şi dacă ele nu sunt disproporţionate în raport cu eficienţa măsurilor guvernamentale. Am reproşat FMI îngăduinţa din 2009, un an electoral în care românii ar fi trebuit să opteze la alegeri în cunoştinţă de cauză.

Am cerut FMI să ne spună ce măsuri a luat guvernul în 2009 pentru a preîntâmpina efectele crizei în 2010. Răspunsul a fost stupefiant pentru noi şi ne-a arătat încă odată că FMI are din păcate o viziune superficială şi îngăduitoare cu privire la prestaţia guvernamentală şi realităţile româneşti.
Iată care sunt, în opinia FMI, măsurile bune luate de către guvern:
-             creşterea cu 3,8% a contribuţiilor sociale, în fapt anularea măsurilor de prevenire a crizei pe care guvernul liberal le luase în octombrie-noiembrie 2008,
-              creşterea accizelor, care fusese deja convenită cu Uniunea Europeană,
-              două săptămâni de concediu fără plată
-              reducerea numărului de personal prin pensionarea anticipată, ceea ce a agravat deficitul bugetului de pensii.
Iată care sunt măreţele realizările măreţului an 2009, din perspectiva FMI!

Pentru 2010, am intrebat deschis dacă e adevărat că guvernul a îndeplinit ţintele pe primele 3 luni fără reducerile de salarii şi creşterea de TVA, dacă au fost atinse ţintele pe primele 6 luni fără reduceri de salarii şi majorare de TVA, de ce e nevoie în perioada următoare de reducerea salariilor cu 25%, de ce a fost nevoie de tot tămbălăul cu reducerea pensiilor cu 15% şi de ce era nevoie de scăderea tuturor veniturilor reale prin creşterea TVA.

Doresc să vă informez că niciodată în istoria modernă a lumii, un guvern nu a luat, într-un singur an, în mod premeditat, măsuri de reducere, în termeni reali cu aproape 40%, a salariilor medicilor, profesorilor, a funcţionarilor publici şi a militarilor. Este o măsură de o duritate  fără precedent care vine, fireşte, din disperare.

Am întrebat aşa: ori aceste ţinte au fost îndeplinite, cum spuneţi şi atunci nu trebuiau să se ia aceste măsuri dure, eventual se putea apela la măsuri edulcorate: reducre de 5%  a salariilor ca în Spania şi eliminarea celui de al 13-lea salatiu ca în Grecia. Ori aceste implinir nu sunt reale şi atunci e mai bine să ştim.

Noi nu credem in consistenta acestor  previziuni triumfaliste despre trimestrul IV şi 2011 pentru că FMI, împreună cu guvernul Boc nu suflă o vorbă in legătură cu situaţia dezastroasă a datoriei publice, în legătură cu faptul că în 2010, investiţiile străine  şi investiţiile interne, publice şi private, sunt la o treime faţă de 2008, faţă de faptul că numărul celor angajaţi în economie este cel mai mic din ultima jumătate de secol, ceea ce pune sub auspicii extrem de negative anul 2011. În consecinţă am cerut FMI ceea ce am cerut şi guvernului României, anume, situarea în adevăr şi în realitate.

Noi nu dorim ca FMI să rezolve problemele politice din România. Nu vrem nici ca, din cauza îngăduinţei FMI să fim puşi la anul în situaţia de a discuta de un nou împrumuturi, să fim puşi în situaţia de a nu putea porni în acest an şi în anii care vin  acele proiecte care să ne permită să şi dăm banii înapoi.

FMI nu a răspuns la majoritatea acestor întrebări. FMI s-a mărginit la a spune că în perioada de criză e nevoie de măsuri dure, fără să ne spună că în cea mai mare parte duritatea acestor măsuri se datorează disperării, buimăcirii şi gândirii cu glas tare a actualului guvern, dar şi tergiversărilor şi erorilor anului 2009. De aceea, pot înţelege de ce PSD nu s-a întâlnit FMI, pentru că ar fi adus aminte tuturor românilor că PSD, ca şi PD au fost cei care au invitat FMI în 2009 şi poartă aceeaşi răspundere pentru consecinţele acestui acord. 

Niciun comentariu: