LUNTREA LUI CARON

Parcă în transă şi cu multă "foame de carte", am citit pe nerăsuflate cele peste 500 de pagini ale romanului "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga. Scris în anii 50, romanul are multe zone autobiografice şi dezvăluie faţetele multiple ale personalităţii filosofului/poet - marginalizat, scos din prim-planul vieţii publice, îndrăgostit de mai multe muze... o splendoare de carte pe care v-o recomand din plin.......gândiţi-vă doar că Blaga, asemeni marelui său înaintaş E. Burke, are un simţ extraordinar de interpretare a faptelor cu care este contemporan, simţind din plin dezastrul de câteva zeci de ani care va cuprinde ţara - imbecilitatea comunistă...

Comentarii

edgar a spus…
toti marii scriitori au suferit. prin suferinta se naste ceva de valoare. cine este fericit nu poate sa ajunga un scriitor mare poate doar un mascarici care va fi uitat imediat.muza este suferinta,neintelegerea de societate.toata lumea isi vede de propria viata si conditie sociala din pacate toti numa arata ca ii intereseaza dar de fapt nu i intereseaza decat sa realizeze ceva in timpul vietii si doar pentru ei nu si pentru altii.dar din fericire acesti oameni sint efemeri din nefericire ei o duc bine in timpul vietii.doar in singuratate poti crea