SOLUTII PERTINENTE DE IESIRE DIN CRIZA!

PENTRU CĂ M-AM SĂTURAT SĂ CREDEŢI BALIVERNELE GUVERNULUI CUM CĂ NU EXISTĂ SOLUŢII DE IEŞIRE DIN CRIZĂ!

România pierde competiţia fiscală în Europa Centrală şi de Est. Soluţiile de scădere a fiscalităţii pentru ieşirea din criză

În timp ce ţările din Estul Europei se întrec în a oferi cele mai mici taxe din Europa pentru a-şi stimula economia afectată de criză, al n-şpelea guvern Băsescu-Boc al României se gândeşte ce taxe şi impozite să mai întroducă sau să mărească, sufocând economia în fiscalitate şi birocraţie. Conform premierului Mikola Azarov, noul cod fiscal ucrainian va reduce TVA de la 20% la 17 % şi va introduce taxe ZERO pentru IMM-uri pe o perioadă de cinci ani. Aceeaşi taxă zero se va aplica şi sectorului ospitalier şi industriei uşoare timp de zece ani, iar TVA pentru traderii pe cereale, metale şi lemn va fi complet eliminată. Taxele pe venituri vor fi fixate la 15% pentru salarii sub 1.111 dolari pe lună şi la 17% pentru salarii peste 1.111 dolari. “Vom micşora taxele astfel încât să ajungă la cel mai redus nivel din Europa”, a declarat el,  adăugând că prin­cipala menire a codului este libera­li­zarea le­gis­laţiei fiscale.
Şi Guvernul Bulgariei a declarat la începutul anului că „Bulgaria va avea cele mai mici impozite din întreaga regiune şi din toată Uniunea Europeană până la finalul mandatului acestui guvern”. În Bulgaria, TVA-ul a fost redus la 16% de la 20 de procente, TVA-ul este de doar 20%, nu are impozit forfetar, contribuţiie sociale sunt de până în 30%, impozit pe dividende la 5% şi capital social de numai 1 euro. În plus, parlamentarii şi-au micşorat singuri salariile.
Şi Ungaria a scăzut impozitele pentru IMM la 10% şi va introduce cotă unică de 16% din 2011.
În acelaşi timp guvernul Băsescu-Boc, după ce a crescut TVA de la 19% la 24% şi nu are nicio intenţie să revină asupra acestei decizii, se gândeşte să-i forţeze pe români la taxe pentru convorbirile personale sau chiar şi pentru cazarea şi hainele primite gratuit. Cadourile de 8 martie sau de Paşte mai mari de 150 de lei intră şi ele în cuantumul de impozitare.
Ce a făcut guvernul pentru combaterea crizei? Aproape nimic şi cu siguranţă nimic bun. 1. Cea mai importantă măsură luată de guvern, probabil şi cea mai mare gafă, a fost introducerea impozitului forfetar. Impozitul forfetar ucide spiritul antreprenorial. Conform datelor de la Registrul Comerţului, peste 133000 de firme şi-au suspendat activitatea în anul 2009, cu 1009,59% mai mult faţă de anul 2008; 18766 de firme au fost dizolvate voluntar, iar 43615 firme au fost radiate.
2. În loc să reducă birocraţia aferentă achitării impozitelor, a decis că toate firmele sunt obligate să îşi certifice declaratiile de impozit pe profit la un consultant fiscal (în afară de cele care oricum sunt nevoite să se supună unui audit contabil). Legea este un exemplu clar de acordare de privilegii unui grup de interese.
3. Neimpozitarea profitului reinvestit. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplică doar pentru acele firme care îşi folosesc profitul în scopul achiziţionării de echipament fizic (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru.)
Măsura guvernului nu a fost criticată de mediul de afaceri pentru că nu reprezintă propriu-zis o scutire de impozit, ci doar o amânare a plăţii acestuia. Aceasta pentru că povara fiscală nu este diminuată. După cum a explicat Camera Consultanţilor Fiscali, “valoarea fiscală, respectiv valoarea de intrare a activelor se determină prin scăderea din valoarea de producţie şi/sau achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea prevăzută”. Prin urmare firmele nu vor putea amortiza integral activele achiziţionate din profitul reinvestit.
4. Scutirea de la plata contribuţiilor sociale a acelor firme care nu îşi concediază angajaţii, ci îi trimit în şomaj tehnic. Această măsură încurajează economia subterană şi munca la negru. Potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers realizat în decembrie anul trecut, doar 16% din companiile private au apelat în 2009 la şomaj tehnic, pe o perioadă de până la trei luni şi 8% la concediu fără plată.
5. În februarie guvernul a anunţat scutirea de la plata CAS timp de 6 luni a firmelor care angajeaza şomeri. Deşi şeful guvernului a preconizat că această măsură ar duce la crearea a circa 50000 de locuri de muncă, măsura va fi complet ineficientă în frânarea creşterii şomajului.
6.  Reducerea numărului de taxe si tarife parafiscale de la 491 la 302 este în bună măsură o dezinformare, pentru că “reducerea” a constat mai degrabă în comasarea nu în eliminarea taxelor: doar 42 au fost eliminate, 147 au fost comasate.
Cele 484 de taxe parafiscale identificate anul trecut aduceau venituri de 3,2% din PIB, iar venitul nerealizat din încasarea acestora a fost de 1,3% din PIB. Cu alte cuvinte, nu numai că aceste taxe sunt multe, dar sunt şi ineficiente. Doar la Ministerul Mediului au fost identificate 102 taxe şi tarife nefiscale. La Ministerul Administraţiei şi Internelor au fost descoperite 50 de taxe nefiscale. Secretariatul General al Guvernului încasa 42 de taxe şi tarife nefiscale. Instituţiile subordonate Ministerului Economiei percepeau 41 de taxe nefiscale, la fel ca şi cele percepute deu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. La Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale numărul taxelor si tarifelor nefiscale se ridica la 37, la Ministerul Sănătăţii – 35, la Ministerul Justiţiei – 30, iar la cel al Muncii – 24.
7. Abrogarea planului de reducere a contribuţiilor sociale – decizie înfăptuită la începutul anului 2009. Este vorba de o altă măsură pro-criză, prin care guvernul a dat peste cap încă o dată aşteptările întreprinzătorilor, ucigând în faşă perspectivele unei relaxări fiscal oricum plăpânde.
În aceste condiţii, România pare să fi pierdut cursa în materie de concurenţă fiscală în Europa Centrală şi de Est. Cotele de impozitare din România nu sunt doar mai mari decât la vecini (16%), în ce priveşte TVA aceasta este cu doar un punct procentual sub nivelul maxim admis din UE, dar nivelul ridicat al Contribuţiilor la Asigurarile Sociale şi de Sănătate fac ca şomajul ridicat şi angajarea anemică să persiste pe piaţa muncii. Investitorii străini vor ocoli România şi vor profita de fiscalitatea mai redusă a vecinilor. În plus, un număr important de firme româneşti ar putea de asemenea migra peste graniţe, aşa cum o dovedesc informaţiile ANAF asupra judeţelor Giugiu şi Călăraşi, de pildă, deşi amploarea acestui fenomen nu poate fi estimată în acest moment, dar el există cu siguranţă. Ca urmare a pierderii competitivităţii fiscale, România îşi va reveni mai greu din recesiune, şomajul va persista, iar, la în momentul în care economia se va redresa, ratele de creştere vor fi foarte probabil semnificativ sub potenţial.
Românii din Vest se duc în Ungaria să facă afaceri şi cumpărături, cei din Sud se duc în Bulgaria, iar, începând de azi, românii din Nord se vor duce în Ucraina. În România e foarte greu să începi o afacere şi, dacă reuşeşti să o pui pe picioare, trebuie să te lupţi în continuare cu corupţia şi stai cu teama că mâine poate apărea un nou impozit care să-ţi doboare munca la pământ. Numai în Bulgaria, la Ruse, se înregistrează în fiecare zi două companii ale cetăţenilor români.
Singura soluţie anticriză viabilă este reducerea drastică a fiscalităţii. Reforma fiscală pe care platforma Spune şi tu v-o propune acceleează acumularea de bani, creşte investiţiile, creează noi locuri de muncă şi ridică nivelului de viaţă al românilor:
  • Reducerea cotei unice a impozitului pe profit la 10% înseamnă investiţii mai multe şi noi locuri de muncă
  • Micşorarea TVA-ului la 15%
  • Reducerea cu 50% a contribuţiilor la asigurările sociale şi unificarea bazei de impozitare asupra căreia se aplică acestea
  • Reducerea de 5% pentru plata la termen sau anticipată a impozitelor reprezintă mai mulţi bani pentru consum sau investiţii în propria afacere.
  • Anularea impozitului forfetar;
  • Anularea restricţiilor privind deductibilitatea TVA-ului la achiziţia de autoturisme şi a cheltuielilor cu combustibilul;
  • Bonificaţii de 5% din valoarea obligaţiilor fiscale, pentru contribuabilii ce îşi plătesc taxele la termen;
  • Reducerea majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor fiscale de la 0,1% pe zi la 0,03% corelat cu nivelul dobânzii de politică monetară a BNR;
  • Deduceri fiscale suplimentare intr-un procent de până la 50% din valoarea investiţiilor efectuate, cum ar fi:
- reducerea cu 10% a contribuţiilor la asigurările sociale pentru toţi contribuabilii;
- angajatorii care creează locuri de muncă şi angajează şomeri aflaţi de peste trei luni de zile fără un loc de muncă beneficiază de reducerea cu 50% a cotelor de contribuţii sociale până la 31 decembrie 2010;
- cota redusă de TVA, de 5% pentru toate tranzacţiile cu locuinţe noi.
O Românie competitivă pe piaţa mondială, în plan fiscal, impune reducerea consistentă a poveri fiscale, prin adoptarea cât mai rapidă a unei cote unice de 10%, simultan cu reducerea universală a TVA la 15%. Dacă ne gândim că unele din aceste procente deja atrag investiţii străine pentru economii învecinate, nici nu poate fi vorba de vreo „terapie şoc” în plan fiscal. În prezent, impozitarea muncii se ridică în România la o cotă alarmantă, de peste 50%. O înjumătăţire a acesteia ar aduce României masive avantajele investiţionale – un „paradis fiscal” al prosperităţii economice din Uniunea Europeană. Multiple beneficii economice ar antrena, pentru România, o astfel de reformă. Avem nevoie de capital investiţional, românesc şi străin, care să creeze locuri de muncă şi să ridice rapid nivelul de viaţă al românilor.

Comentarii

Mihai Pop a spus…
Si daca vom iesi din criza fara masurile acestea, nu-i asa ca vom putea spune ca nu erau singurele masuride iesire din criza? Pentru ca daca nu pica in toamna asta guvernul, ma tem ca PIB-ul va trece pe plus, in timpul guvernarii sale.
Mădălin Guruianu a spus…
1. probabil ca mai exista si alte masuri, dar deocamdata guvernantii nu le/au luat... si ma refer la masuri pozitive de relansare economica, nu la taieri de salarii, pensii si bugete locale si cam atat...

2. PIB/ul e tot timpul pe plus Popika... e produsul intern brut al unei tari...nu poate fi pe minus ?!... dar ai dreptate intr/o privinta, e in cadere libera de cand au venit democrat/liberalii la putere incontinuu... din 2000 incoace exista deopotriva crestere economica si crestere constanta a PIB, pana in 2008, inclusiv, iar din 2009 cadere ...

Anul PIB - miliarde RON
2009 491,2
2008 503,9
2007 404,7
2006 342,4
2005 287,2
2004 238,7
2003 189,1
2002 151,4
2001 116,7
2000 80,3

deci maxim ce poate spera acest guvern este sa readuca PIB la nivelul de acum 2 ani...dar cu ce masuri o vor face, vom vedea...

Concluzionand, daca nu pica in aceasta toamna, ceea ce eu sper din tot sufletul!, vor putea, eventual, dar extrem de putin probabil, sa ne readuca la nivelul lui 2008...

Cea mai grava atitudine si la tine ca debater, dar mai ales la guvernanti, ca politicieni ce ar trebui sa tina seama de interesul general, este ca refuza sa se uite la aceste masuri si sa le aplice doar pentru ca vin de la opozitia de dreapta, de la liberali, desi sunt bazate pe argumente economice solide si exemple destule!