27 mai 2011

BURSIERI SPORTIVI SFÂNTU GHEORGHE 2011

PROIECTUL INIŢIAT DE MINE ANUL TRECUT CONTINUĂ ŞI ÎN 2011 ŞI SPER MULŢI ANI DE-ACUM ÎNCOLO...SFÂNTU GHEORGHE SE PREGĂTEŞTE SĂ PREMIEZE 35 DE SPORTIVI ÎN CADRUL GALEI SPORTULUI DIN SFÂNTU GHEORGHE, CU OCAZIA ZILELOR SPORTIVE SFÂNTU GHEORGHE 2011. Festivitatea de premiere va avea loc sâmbătă   4 iunie 2011 de la ora 19.00 în Sala Sporturilor „Szabo Kati”.

BURSELE SPORTIVE SFÂNTU GHEORGHE 2011

BURSE SPECIALE
SPORTIVUL ANULUI - ESTERA DOBRE (LUPTE LIBERE)         
                       

Arte marţiale
Szoke Attila (senior)
Preda Csaba / Vass Hunor (antrenori)                                  

Atletism 
George Halapciuc (senior)
Revesz Katalin (antrenoare)
Blazer Imola (junioară)
Trofin Cosmin (junior)

Baschet
Bianca Vescan (senioară)
Vancsa Kata (antrenoare)
Szocs Emoke (junioară)
Sinka Aba (junior)

Carting
Bokor Balazs (junior)

Culturism
Ştefan Cristian (senior)

Escaladă
Nagy Hanna (junioară)

Fotbal
Siklodi Ferenc (antrenor)
Keresztes Benjamin (junior)

Futsal
Szabolcs Manya (senior)
Toth Csaba (antrenor)
Papp Csongor (junior)

Gimnastică
Bende Janos (antrenor)
Vlej Zsombor (junior)

Handbal
Bărbos Viorel (antrenor)
Larisa Comşa (junioară)
Lohan Alexandru (junior)


Hochei pe iarbă
Daczo Attila (junior)

Înot
Lazar David (junior)

Lupte
Munteanu Mihaela (senioară)
Matefi Arpad (antrenor seniori)
Hatos Péter (antrenor juniori)
Incze Kriszta (junioară)
Gyorfi Norbert (junior)

Motocros
Tompa Krisztian (junior)

Şah
Imreh Abel (junior)

Triatlon
Madaras Daniel (junior)

25 mai 2011

Viitorii Lideri ai Comunităţii, promoţia 2011

„Să-l înveţi pe celălalt înseamnă să-i arăţi că e posibil.” (P.Coelho)
 
De aproape 10 ani ne străduim, împreună cu prietenii mei, să lucrăm cu şi pentru tinerii din Sfântu Gheorghe, cu credinţa fermă că ei sunt fără îndoială şansa acestei zone în care trăim. O generaţie implicată, atentă la problemele din jur, conştientă de forţa şi capacitatea ei de a a schimba în bine realitatea din jur, o generaţie tot mai greu de îndoctrinat şi manipulat, o generaţie care se îndepărtează pe zi ce trece de prejudecăţile tipice ale trecutului.
Ei sunt cei care reuşesc să spargă tipare, să distrugă mituri, să aibe viziune şi să descopere încet, dar sigur, că merită să investeşti tot mai multă energie în a îmbunătăţi relaţiile interetnice, în a-ţi petrece timpul împreună cu copii de la şcolile speciale, în a te bucura / lucra / reuşi ÎMPREUNĂ.
Faptul că doar anul trecut am lansat proiectul intitulat „viitorii lideri ai comunităţii”, nu presupune că înainte de aceştia nu au existat tineri deosebiţi, extrem de talentaţi, pricepuţi şi implicaţi, care au toate datele să devină lideri ai comunităţii.
Ne-am asumat acest proiect în 2010 cu convingerea ca măcar după 20 de ani de la căderea comunismului, tinerii cu calităţi certe să fie promovaţi asiduu. Să ocupe prim-planul cotidian. Să fie adevărate vedete, nu asemeni falselor „staruri” care ocupă zi de zi ecranele televizoarelor sau paginile ziarelor.
Acesta a fost crezul nostru şi sperăm ca această idee să continue. Ba chiar să fie îmbunătăţită. Una dintre căi ar fi atragerea unei asociaţii a tinerilor maghiari, astfel încât din 2012 proiectul să cuprindă deopotrivă tineri români şi maghiari pe acelaşi „panou de onoare”. O alta ar fi ca acest proiect să obţină finanţări publice şi private, astfel încât „viitorii lideri” să primească şi nişte stimulente financiare pentru „a porni cu dreptul în viaţă”. Şi vă închipuiţi câte idei ar mai putea să apară pe parcurs ...
  Până atunci vă invităm vinerea asta de la 7 seara la „Gala Seri Albastre”, organizată la Centrul de Cultură din Arcuş pentru a-i cunoaşte pe „Viitorii Lideri ai Comunităţii, ediţia 2011” 

22 mai 2011

SĂ REDESCOPERIM NORMALITATEA!


Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

La Berlin, despre normalitatea uitată a vieții

De o săptămînă de cînd sînt la Berlin, descopăr că ceea ce Bucureştiul ultimilor ani m-a făcut să uit nu e doar frumuseţea vieţii, graţia, farmecul, muzicalitatea ei, ci şi strictul necesar al normalităţii, firescul, buna-cuviinţă a convieţuirii.
Berlinul e un oraş cu o abundentă vegetaţie. Nici unuia dintre administratorii lui nu i-a trecut prin cap să-şi bată joc de iarbă şi de pomi, să construiască pe socoteala spaţiilor verzi, să prefere, fără excepţie, cărămida, betonul şi sticla. Dimpotrivă. Totul e învăluit de adierea fragedă a unui oraş secund, „mai pur“, un oraş al plantelor, al miresmelor răcoroase, al păsărilor. În plin centru, te poţi trezi dimineaţa într-un paradis de cîntece, venit dinspre coroanele ample ale arborilor. Eşti într-un mare oraş european şi eşti, în acelaşi timp, într-un mare parc, într-un fragment, uşor rărit, de pădure. Respiri şi te mişti ca într-o staţiune montană. Traficul intens nu asfixiază niciodată auzul, văzul şi plămînii oamenilor. E absorbit în verdele predominant, într-o ambianţă în care „urbanitatea“ include natura şi naturaleţea. Dacă circuli prin Berlin cu maşina, descoperi (redescoperi?) civilitatea rutieră. Nu există pripă isterică, fălci încleştate, furii zoologice.
Fiecare şofer înclină să cedeze celorlalţi trecerea, se practică zîmbetul înţelegător, răbdarea, buna înţelegere. Românul constată uimit – şi adesea exasperat – că se respectă strict semnele de circulaţie. Dacă pe o anumită porţiune de stradă se cere limitarea vitezei, toţi rulează calm, încolonaţi cuminte, cu treizeci la oră. Poliţia nu are aerul încruntat al unei instanţe punitive, bicicliştii nu sînt duşmăniţi de şoferi, pietonii nu sînt somaţi, cu înjurături şi claxoane, să se grăbească. O pace civilizată e fundalul igienic al întregului oraş. Nu se strigă, nu se suduieşte, nu se proferează obscenităţi vesele.   Seara, la televiziune, euforia normalităţii regăsite continuă. Pe nici un canal nu au loc execuţii politice, în nici o emisiune politicienii nu dau de pereţi unii cu alţii. Se vorbeşte destins, cordial, eventual ironic, dar niciodată nu se ajunge la băşcălie ieftină şi trivialitate. Figuri ca Dan Diaconescu, Vadim Tudor sau Gigi Becali sînt de negîndit. De neconceput sînt şi moderatorii şi moderatoarele în plină criză de tiroidă, sau oamenii politici pendulînd între bădărănie, mediocritate ţanţoşă şi delir. Lucrurile sînt mai curînd plicticoase. Dar ce plictiseală dulce! Ce parfum de umanitate aşezată, bine-crescută, ademenitoare! Nu priveşti spre televizor dîrdîind de nervi, de exasperare, de neputinţă. Nu te duci la culcare înghiţind calmante. Vezi filme bune, spectacole de divertisment susţinute de profesionişti, emisiuni de informaţie strict expozitive, sobre, cinstite. Producătorii n-au atîta imaginaţie încît să invite la dezbaterile politice sau economice actori patetici cu aere de experţi, cîntăreţi care se joacă de-a baricada civică, scriitoraşi de mîna a doua şi gazetăraşi ameţiţi de ei înşişi. Asta se cheamă, între altele, normalitate. În ziare se scrie decent, într-o limbă îngrijită, cultivată, limpede. Forumurile care însoţesc, uneori, un articol sau altul sînt semnate cu numele întreg, au tonul unor reacţii mature, sînt la obiect, fără grosolănii de subterană, fără insulte şi ameninţări.
Nu vreau să spun că mă aflu în Paradis. Că lumea de aici se bălăceşte în rozuri blege, sau că Bucureştiul nu are şarmul lui inanalizabil... Vreau doar să spun că înainte de a fi carenţi la reformă, la Schengen, la moneda Euro, la moravurile politice, sîntem carenţi la capitolul normalitate, civilitate, bună-cuviinţă. Mai vreau să spun că orice construcţie care nu ţine cont de această carenţă, care nu încearcă să o reducă, e emfază fără substanţă, casă ridicată pe nisip.




Am citit cu mare drag textul dumneavoastră despre Berlin şi normalitatea uitată a vieţii şi nu m-am putut abţine să nu vă invit domnule profesor Pleşu la Sfântu Gheorghe. Locul în care locuiesc de mai bine de 10 ani, după ce m-am născut în Brăila şi am petrecut 8 ani în Bucureşti, dintre care în primii 4 am urmat Facultatea de Filosofie, locul în care am avut privilegiul să vă am profesor de etică şi „angelologie”. Evident că stilul dumneavoastră de a fi / vorbi / scrie m-a influenţat definitiv şi iată-mă ajuns tocmai în inima Secuimii cu dorinţa de a pune în aplicare multe dintre gândurile şi ideile dumneavoastră referitoare la superioritatea dialogurilor şi raţiunii în faţa afectelor şi pasiunilor gregare, dar nu numai... Am ajuns între timp să mă ocup de Clubul de Dezbateri din localitate, de mai multe acţiuni de voluntariat şi am reuşit chiar să devin consilier local independent... Nimic, chiar nimic nu se compară totuşi cu această bucurie extraordinară de a simţi că trăieşti într-un oraş în care normalitatea este cuvântul de ordine. O comunitate transilvană în care bunul simţ este ceva instinctiv, iar melanjul dintre cele două etnii are o forţă creatoare greu de imaginat pentru cineva care trăieşte în afara ei. Zgomotul ultranaţionalist a scăzut în intensitate, extremiştii îşi fac rar simţită prezenţa, dar sunt destul de rapid şi eficient puşi la punct, adesea chiar ignoraţi total de majoritatea populaţiei. În plus, suntem extrem de fericiţi că avem parte de o viaţă culturală bogată, 3 teatre, 2 muzee, programe muzicale clasice şi moderne, evident, nu la nivelul celor „de Capitală”, deşi le mai găzduim din când în când şi pe acestea, dar şi fără greaţa, mitocănia, fiţele şi impostura de Dâmboviţa...
Ar fi o mare onoare pentru noi să vă avem la Sfântu Gheorghe chiar şi entru câteva ore, domnule Andrei Pleşu! Invitaţia este deschisă pentru oricând veţi dori să ne vizitaţi! Asta doar dacă vreţi să redescoperiţi normalitatea şi la Sfântu Gheorghe...

Mădălin Guruianu

zile ceva mai liniştite...

După toată tevatura de la Timişoara şi scrisoarea superbă a lui Ciprian, au urmat zile nu foarte aglomerate, dar oricum, cu întâlniri

- la Clubul de Dezbateri - să sperăm că se vor sesiza efectele cursului de aprofundare în WS -

- la PNL - se conturează tot mai clar propunerea noastră: liste separate la alegerile locale faţă de PSD, soluţie agreată de din ce în ce mai multe voci din PNL, dar şi  din PSD...

- la Consiliu - şedinţă Comisie Tineret şi Sport cu participarea domnului primar - candidaţii pentru Bursele Sportive 2011, finanţările pentru echipele de club pentru sezonul 2011/2012 plus proiectul meu de în curajare a iniţiativelor multiculturale şi interculturale "Împreună pentru Sfântu Gheorghe" care va intra joi în şedinţa de plen...

- la Zilele Şcolii "C. Brâncuşi", cu festivitate frumoasă de "paradă a pălăriilor", poezii, dansuri populare şi un ingenios concurs de debate... 

- la dezvelire plăcii în memoria doctorului Fogolyan Kristoff, cel care a dat numele Spitalului Judeţean din Sfântu Gheorghe

- la Parada Cârnaţilor, unde ne-am simţit excelent sâmbătă cu cele aproape 60 de echipe concurente şi peste 1000 de participanţi la cea de-a IX-a ediţie a unei manifestări gastronomice de anvergură... am făcut parte dintr-un juriu onorant, alături de invitaţi din Bekescsaba, Braşov, Bucureşti şi bineînţeles Sfântu Gheorghe... fotografii în curând...

- plus două deplasări rapide la Şugaş Băi - vineri: LA MULŢI ANI ANCA ŞI COSMINA! sâmbătă: LA MULŢI ANI CIPRI!