26 iulie 2012

Despre coerență în politică sau paradoxul “votantului oaie”


Nu au existat alegeri în România la care să nu votez. Evident, după ce am avut acest drept. Nu un drept oarecare, ci unul fundamental. Unul prin care poți să te implici, poți să/ți spui părerea. Indiferent dacă te bucuri când câștigă cei cu care ai votat, sau ești dezamăgit că majoritatea a ales altceva. Am trecut și prin victorii și prin înfrângeri pe parcursul acestor ani. Dar niciodată nu m/am gândit la neparticiparea la vot. Niciodată. Pentru că mi/a păsat. Pentru că odată c eești chemat să/ți spui părerea despre ce se întâmplă în țară, nu poți să rupi cercul virtuos. Ești invitat să votezi exact ca și într/o mare familie. Îți spui părerea despre drumul pe care vrei să-l parcurgi în continuare. Chiar dacă părerea ta conteayă. Adică este împărtășită de cei mai mulți, chiar dacă nu, până la urmă  te vei supune majorității. Sau vei pleca. Vei părăsi familia. Comunitatea. Țara.
Adept necondiționat al formulării ”răul înflorește când oamenii buni nu fac nimic”, pur și simplu nu pot sta deoparte. Am empatizat cu opțiunile boicotului în cazurile propuse de Gandhi sau Mandela, pentru că drepturile și legalitatea nu-și făceau simțită prezența în acele vremuri tulburi. Dar acum? Acum avem dreptul să alegem și să ne exprimăm liberi. Mai mult, prin grija politicienilor din opoziția actuală, PDL și a Curții Constituționale, avem un prag impus de participare de 50% + 1 din listele alegătorilor. Care liste evident că nu sunt actualizate după ultimul referendum. Și care prag nu este deloc recomandat de către membrii Comisiei de la Veneția, specialiștii incontestabili asupra subiectului. Și care prag a fost introdus oricum de curând de către actuala opoziție aflată până de curând la guvernare.
Dar cel mai grav lucru mi se pare anti-campania PDL de a recomanda oamenilor să nu meargă la vot. Pe lângă faptul că este un lucru profund antidemocratic și în afara logicii funcționării unui stat și a unui partid politic, îi pune și într/o situație paradoxală.Poți cere boicotul unor alegeri doar pentru că le vei pierde? Poți să negi alegerile libere și corect organizate, atunci când ai supraveghere de la toate partidele politice și ale organizațiilor nonguvernamentale? Poți să te numești coerent și consecvent într/o țară în care tocmai tu ai cerut respectarea reprezentativității, impunând  prezența de 50 % + 1 la vot și apoi să ceri oamenilor să nu se prezinte? Poți să le ceri oamenilor să aibe încredere în tine și să vină să voteze la următoarele alegeri, atunci când limita de prezență nu mai este impusă? Poți să te uiți în „ochii oamenilor” și să le spui că există circumstanțe când nu trebuie să mergi la vot și altele când este necesar?
Pentru toate aceste motive, dar și pentru multe altele, duminică am să merg să votez. Și de fiecare dată când mi se va cere părerea. Pentru că altfel cercul virtuos al încrederii se rupe și devine un nedorit cerc vicios în care politicieni versați și manipulatori conving oamenii să stea acasă și să nu-și exprime părerea, pentru că știu ei mai bine ce trebuie făcut. Dacă și tu crezi că trebuie „să stăm liniștiți la locurile noastre”, pentru că „au ei grijă de tot”, atunci stai acasă. Dacă accepți ca „partidul” să gândească pentru tine și să-ți spună ce să faci, stai acasă. Duminică și de fiecare dată când nu ești sfătuit ce să faci...
Dar dacă mai crezi în implicare, în păsare, în schimbarea lucrurilor în bine, în coerență și consecvență, trebuie să votezi. Trebuie să-ți ridici „preaplecatul cap” din pământ și să-ți spui părerea. Duminică și de fiecare dată când ți se cere. Ba chiar și atunci când nu ți se cere. Pentru că e dreptul tău. Și pentru că această părere exprimată face ca democrația să conteye și să fie preferată oricărui alt sistem. Te ro, informează-te și nu-i lăsa pe alții să hotărască pentru tine. E foarte simplu. Trebuie doar să gândești. Și să alegi. Pentru că dacă tu nu o faci, te asigur că o vor face alții pentru tine. Și atunci nu vei putea spune și nici face mare lucru. Și nu cred că/ți place să ajungi să fii considerat doar un ”votant-oaie”, ascultător și cuminte...  
Alege sau taci, om bun! Altfel, mai devreme sau mai târziu, ”răul va înflori”.
Mădălin Guruianu
26.07.2012

Niciun comentariu: