03 august 2012

părere solicitată despre postarea regretabilă a actorului Sebastian Marina...

...despre postarea actorului Sebastian Marina care tot circulă în ultimele zile, nu am altă poziție decât cea cu care sper că v/ați obișnuit deja: toleranța trebuie să fie 0 față de astfel de atitudini deplasate, dar și acest dar este foarte apăsat, trebuie să judecăm cu dreptate și în contextul actual recenta ieșire. cu speranța sinceră a îndreptării greșelii, nu a pedepsei care să amplifice conflictul... dar nu vă grăbiți să trageți concluziile deja. Consider că limbajul și atitudinea din postarea lui Sebastian Marina este condamnabilă. de către orice om normal, indiferent de etnie. dar nu vă opriți să/l clasificați ca și xenofob sau șovin pentru că nu este cazul. nu faceți o greșeală mai mare decât a fost. odată pentru că tatăl și soția lui sunt maghiari. a doua oară pentru că este de ani de zile în acest loc și niciodată nu a avut un comportament care să ne facă să credem o asemenea ieșire. a treia oară pentru că deschiderea față de colegii maghiari a fost maximă, el fiind printre cei care s-a prezentat adesea unde a fost cazul împreună cu actori maghiari de la Tamasi Aron sau M Studio, indiferent că a fost vorba de spectacole, de prezentări de gale sau de fotbal împreună cu selecționata artiștilor... mai mult, vorbim despre un om care se afla in postura de unul dintre cei mai buni actori pe care îi are în acest moment "Andrei Muresanu", cu un rol bun în Varga Katalin, celebrul și premiatul film maghiar filmat în zona noastră... dar mai presus de toate, impresionante sunt mesajele sale repetate de părere de rău sinceră. Cred că acest om regretă sincer ce s/a întâmplat și cu toate că sunt convins că va răspunde disciplinar, hai totuși să lăsăm furia deoparte... suntem vreodată în stare să iertăm? putem fi creștini? și chiar trebuie să fim atât de lipsiți de nuanțe și de radicali: "cu noi sau cu el"?... și atât de duri în limbaj?... chiar să răspundem cu aceeași monedă la vulgaritate?... regret, dar nu sunt cu nici unii de data aceasta... cred că o pedeapsă disciplinară inspirată și care să nu producă o reacție în lanț este preferabilă în acest moment, chiar dacă probabil, varianta mea nu va mulțumi nici una dintre părți... dar am învățat în ultimii ani să trăiesc zi de zi un lucru simplu pe care Sofocle l-a pus acum peste 2000 de ani în gura Antigonei: "IUBIREA-I ROSTUL VIEȚII MELE! URA, NU!"

30 iulie 2012

DEMOCRAȚIA ÎNAINTE DE ORICE!

Felicit în aceeași măsură cei peste 7 milioane de români care s/au prezentat la vot pentru a-l demite pe Traian Băsescu, dar și pe cei aproape 1 milion de cetățeni care au fost prezenți pentru a-l susține! Respect maxim, tuturor, indiferent de opțiunea domniilor voastre!
Din aceeași nevoie de coerență și consecvență în politică, nu pot spune decât că acești oameni au înțeles să fie cetățeni. Să se prezinte și să-și exprime opțiunea. Restul au tăcut. Din păcate. Și asta mă face să nu-i mai pot respecta ...regretul este cu atât mai mare pentru că mulți dintre cei care au ales această cale a boicotului au fost concetățenii noștri maghiari, majoritari în comunitatea noastră. Faptul că nu le-a păsat de referendum și că au ales să se uite "ca la meci, cu semințe și bere, la meciul USL-PDL" m-a dezamăgit peste măsură și m-a făcut să mă gândesc profund la demersurile noastre din ultimii ani de a lupta împotriva etnicizării politicii... rezultatele sunt sporadice și cu efecte, eventual, pe termen lung...

În spatele tuturor dezamăgirilor, rămâne faptul sec: USL a pierdut în demersul său de a/l demite pe Traian Băsescu și potrivit logicii democratice al cărui adept voi rămâne întotdeauna, trebuie să luăm act de aceste rezultate și să ne comportăm așa cum a decis majoritatea. Chiar dacă pragul de prezență a fost introdus forțat în acest proces electoral. Chiar dacă listele electorale nu au fost actualizate și sunt departe de realitate. Chiar dacă un partid și un lider din țara vecină au îndemnat la stat acasă, dându-și mâna în boicotarea votului, expresia fundamentală a democrației... Cu toate aceste "chiar dacă" rămase, atât timp cât am acceptat că acestea sunt "regulile jocului", trebuie să le respectăm. Cu toate riscurile, consecințele și demisiile care se impun. Eu așa voi face.